Ghiocei si Olimpiadele Comunicarii

Am intrat zilele trecute prin Cismigiu. Nu e un parc care sa ma fascineze prea tare tocmai din cauza faptului ca este prea ingramadit, cand ma plimb pe aleile parcului ma simt incorsetata de blocurile si de cladirile pe care ochiul meu nu inceteaza sa le zareasca.  Printre copaci de-abia inmuguriti, unii deja infloriti, oameni care isi umplu plamanii de aer, privirea mea s-a oprit uimita pe un ghiocel. Au rasarit ghioceii in Cismigiu!! Dupa ce i-am analizat pe toti, am avut un sentiment de…primavara. Chiar si in momentul in care am ajuns la Universitate mi s-a parut ca mai mirosea a primavara. Si, odata cu primavara, vin Olimpiadele Comunicarii. Daca nu stii despre ce e vorba sau daca nici macar nu ai auzit o data cele 2 substantive rostite in aceasta formula, atunci este de la sine inteles ca nu studiezi/nu esti interesat de unul din aceste domenii: Relatii Publice, Comunicare Institutionala, Advertising si Comunicare Politica. Cine participa? Citeam pe blogul lui Dragos Dehelean ceva foarte interesant:  „Tineri care iubesc atat de mult profesia de comunicator incat sunt dispusi sa o transforme in valoare olimpica”. Inscrierile au inceput deja, asa ca adunati-va 5 – care mai de care mai talentat -, alegeti-va una din cele 4 probe de concurs: PR, Advertising,Comunicare Institutionala si Comunicare Politica si… spor la treaba! Inscrierile se desfasoara pana pe 16 aprilie 2009, asa ca timp mai este (deocamdata). Acum, tot ce-mi ramane de zis e „Distractie Placuta”, fie ca e vorba de savurarea vremii de afara sau de inscrierea si (hopefully) participarea la O.C.

Stiu.

Stiu ca asta este un post care vine dupa o lunga pauza, insa a fost (cat de cat) justificata. In Bucuresti am avut in ultima vreme un net pe langa care un vierme de matase pare ferrari. In mod absolut firesc, providerii nostri de net s-au gandit sa ne mai bage 2 tipuri de abonament, implicit sa-i forteze pe toti sa isi modifice abonamentul curent. Si acasa nu am niciodata timp de stat in fata calculatorului, asa ca de data asta sa zicem ca sunt iertata.Intre timp am fost la Roblogfest (chiar acum stau in pat, cu laptopul pe burta si imbracata cu tricoul pe care l-am primit la intrare), unde am vazut-o pe Miruna, care mi s-a parut foarte draguta, insa mult mai micuta decat mi-o imaginam. Asta probabil pentru ca imi place atat de mult sa o citesc si imi creasem o imagine mai impozanta despre ea.Weekend-ul asta am fost acasa si am avut petrecere in familie – si nu numai. Am botezat-o pe Bubaleta. Mare eveniment mare. Tot familionul, toti prietenii, unii dupa altii. Alai de nunta, ce mai. Am ras, am dansat, am baut si am fumat cu ai mei. I-am vazut ca-si aprind o tigara si le-am zis ca mi-e pofta, iar mama mi-a intins pachetul ei de tigari. Tata m-a si filmat, probabil lucreaza la un material de santaj pentru mai tarziu, cine stie?Tocmai m-am uitat la Blessed. Slab film. Voiam un horror care sa ma faca sa tremur din toate incheieturile. Si am nimerit o incercare esuata de film (film e mult spus). Nu l-as recomanda nimanui. Poate o sa reusesc sa ma uit saptamana asta cu Cris la unul, asa, de dragul anilor de liceu, cand ne ingramadeam amandoua pe un fotoliu, ca daca stateam separat ne speriam mult mai tare. Si era ritualul nostru saptmanal: horror, discutiile de dinainte de somn si apoi o dimineata crunta la scoala.Oricum, acum sunt moarta de somn, asa ca promit sa revin cu ceva mai interesant in curand.

Bad day.

Astazi am atins apogeul de nervi. Mi-am trantit laptopul de prea multe ori ( si observ ca deocamdata nu a avut nimic de comentat, se comporta asa cum l-am educat). A fost a doua zi in care nu am avut net, in conditiile in care colega de camera nu experimenta acelasi tip de probleme. Ca sa nu mai spun ca nu-mi mai merge mess-ul deloc. L-am dezinstalat si acum nu mai vrea sa isi regaseasca locul onorific de pe desktop. Tragic! Poate o sa ma mai linistesc maine, dupa ce vizitez Arcul de Triumf, ca dupa cum am observat aici, it’s open for business. Ca sa inchei cu niste vorbe faimoase, care par sa ma caracterizeze azi …After all… tomorrow is another day.