Figuranți și figurante

5 06 2009

Nu, nu e un post în care să mă plâng de oamenii din ziua de azi, de cât de prefăcuți sunt, etc, etc, etc.

E un post în care personaje principale sunt personajele secundare. Oamenii care sunt acolo, pe care nu-i remarci din prima. Însă sunt oamenii care, dacă n-ar fi acolo, ți s-ar părea că lipsește ceva. Și nu, nu filosofez.

Ieri am fost figurantă. Într-un spot TV pentru Mountain Dew ( apud Mihnea „Mount and Do”). Ce am făcut? În primul rând, examenul. Că doar este sesiune, nu? Apoi ne-am strâns cu mic cu mare vreo 6 crp-iști și fuga-fuguța cu direcția Herăstrău, Baraka, Skate Park. 

Am stat ca atârnații, nu ne-am uitat la cameră, am băut Mountain Dew, cafea, apă, bere. Nimic ieșit din comun.  I-am stat în cale unui personaj principal (roller-ul). Am încercat să mă dau din calea lui, a încercat să mă evite, însă impactul a fost iminent. O căzătură urâțică la el + o dezechilibrare puternică la mine + una bucată bluziță albă pătată de vopsea corporală.

Și încă! 4 oameni într-un balansoar la terasă. Ne relaxam în … să-i zicem pauză. 2 fete, 2 băieți, îngrămădiți tare. Însă a noastră distracție rezista cu stoicism. Asta până când unul din cei doi EI face pe eroul: tracțiuni într-o mână și…se trântește în balansoar. Balansoar care face BUF. Cu tot cu noi în el.

Nu-i panică, ne gândim noi când vedem că angajații ne spun că am ales balansoarul problemă. UHUU!

Mai târziu câțiva dintre noi mâncăm ciorbă de pui a la grec la restaurantul lui Florin Călinescu. Sună pompos, însă e chiar ieftin și mâncarea este absolut delicioasă.

Hihi! De câteva zile sunt foarte energică, happy. Îmi place când ies dintr-o perioadă scurtă de „dark & twisty”-ism. 

 

P.S. : Azi m-am angajat.